LEGEA nr.28 din 15 ianuarie 2018

pentru completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor

424/06.11.2017

Deși Legea nr. 307/2006 a vizat perfecționarea legislației anterioare, normele juridice nu au fost suficiente pentru a preveni tragediile prin pierderea de vieți omenești ca urmare a incendiilor, din punct de vedere statistic riscul de incendiu rămânând cel mai frecvent tip de risc care poate genera situații de urgență.

Prin legea adoptată:

Până la obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, beneficiarii investiţiilor care vizează construcţii publice au obligaţia să realizeze şi să amplaseze panouri de înştiinţare în dreptul intrărilor în spaţiile respective, cu următorul conţinut, tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roşie, pe fundal alb: Acest spaţiu funcţionează fără autorizaţia de securitate la incendiu.

Obligația este sub sancțiunea amenzii de la 2.501 lei la 5.000 lei.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac la nivel central, prin inspecţia de prevenire şi alte compartimente şi unităţi din structura sau subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv, la nivel local, prin inspecţiile de prevenire din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene şi Bucureşti-Ilfov.

Legea adoptată este singura reacție legislativă la incendiul din clubul Colectiv din București!

LEGEA nr.154 din 26 iunie 2018

pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

547/07.12.2017

Prin legea adoptată:

Trecerile la acelaşi nivel cu calea ferată ale tuturor drumurilor internaţionale «E», precum şi ale drumurilor naţionale care prezintă un grad ridicat de risc de producere a accidentelor rutiere sunt prevăzute cu bariere sau semibariere realizate de către administratorul căii ferate, cu avizul administratorului drumului şi al poliţiei rutiere.

Obligația este sub sancțiunea amenzii de la 50.000 lei la 250.000 lei, aplicată administratorului căii ferate.

Administratorul căii ferate este obligat să asigure vizibilitatea trecerilor la acelaşi nivel cu calea ferată prin curăţarea vegetaţiei pe o rază de 150 de metri măsurată din intersecţie.

Obligația este sub sancțiunea amenzii de la 30.000 lei la 150.000 lei, aplicată administratorului căii ferate.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac în principal de către poliția rutieră.

Legea adoptată protejează vieți!

LEGEA nr.264 din 20 noiembrie 2020

pentru aprobarea obiectivului de investiții „Autostrada Nordului”

167/25.03.2019

Autostrada Vama Oar – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava este Autostrada Nordului.

Termenul de execuţie este 1 ianuarie 2025.

Realizarea unei infrastructuri de comunicații rutiere modernă, rapidă și sigură, care să lege Bistrița de Moldova și Ungaria, va conduce la dezvoltarea rapidă județului Bistrița-Năsăud din mai multe puncte de vedere: transportul produselor finite se va face mai rapid și cu costuri mici; activitățile turistice vor fi încurajate; mobilitatea forței de muncă, a elevilor și studenților va crește.

Totodată, va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a României pe termen lung, prin creșterea conectivității intermodale între regiuni.

De asemenea, va micșora considerabil numărul oamenilor care își pierd viața în accidente rutiere.

Orice întârziere în executarea lucrărilor poate fi considerată ca o asistare pasivă la producerea a numeroase accidente cu pierderi de vieți omenești!

LEGEA nr.291 din 29 noiembrie 2018

privind aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi-Târgu Mureş, Autostrada Unirii

557/07.12.2017

Autostrada Unirii începe la granița României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste râul Prut și se termină printr-o conexiune cu autostrada A3 Brașov-Borș, în apropierea orașului Târgu Mureș.

Autostrada va conduce la diminuarea decalajelor de dezvoltare a regiunilor istorice ale României și va aduce îmbunătățiri în ceea ce privește viteza de călătorie.

Autostrada reprezintă un pilon important și în ceea ce privește politica României față de Republica Moldova.

Autostrada Iaşi-Târgu Mureş se numește Autostrada Unirii, deoarece inițiativa a fost depusă pentru aniversarea  centenarului Marii Uniri.

LEGEA nr.190 din 25 octombrie 2019

pentru modificarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități

387/20.06.2018

Prin legea adoptată:

În vederea dezvoltării echilibrate a teritoriului din zona capitalei României şi a municipiilor de rangul I şi II cu cel puţin 40.000 de locuitori, unităţile administrativ-teritoriale de bază din aceste zone se pot asocia într-un parteneriat voluntar în scopul înfiinţării de zone metropolitane aferente spaţiului urban.

În vederea protejării elementelor cadrului natural, a prevenirii extinderii necontrolate a localităţilor urbane şi a asigurării de spaţii de agrement şi recreere, în planurile urbanistice se prevede înfiinţarea de centuri sau zone verzi în jurul capitalei României şi al municipiilor de rangul I şi II.

Bistrița este de municipiu de rangul II, deci poate beneficia de prevederile legii adoptate!

LEGEA nr.278 din 4 octombrie 2022

pentru completarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

169/25.03.2019

Prin legea adoptată:

Administratorul drumului are obligaţia să asigure iluminarea corespunzătoare a trecerilor nesemaforizate marcate şi semnalizate corespunzător, cu sisteme inteligente de iluminat tip led cu lumină asimetrică pentru crearea unui contrast puternic între trecerea de pietoni și suprafața carosabilului, de pe sectoarele de drumuri internaţionale «E», drumuri naţionale şi drumuri de interes judeţean situate în intravilanul localităţilor.

Obligația este în vigoare de la 4 octombrie 2023.

Obligația este sub sancțiunea clasei a V-a de sancţiuni (de la 21 la 100 puncte-amendă,1 punct amendă este 165 lei). Sancțiunea va intra în vigoare de la 4 octombrie 2024.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către poliţistul rutier sau de către poliţistul local, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către poliţiştii de frontieră.

Legea inițiată de mine a fost adoptată după încetarea mandatului de parlamentar, ceea ce dovedește că salvarea de vieți nu are culoare politică!

LEGEA nr.251 din 23 decembrie 2019

pentru modificarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

321/01.07.2019

Prin legea adoptată:

Am reglementat același tratament juridic pentru finanțare și cofinanțare, astfel încât lucrările de înregistrare sistematică inițiate de unitățile administrativ-teritoriale să primească aceeași sumă, atât în cazul finanțării cât și al cofinanțării.

Proprietatea este garantată de Constituție.

Pentru aceasta, avem nevoie inclusiv de cadastrare corectă și rapidă!

COMUNICAT DE PRESĂ

București, 08.01.2024

Peste un milion de hectare cadastrate în 2023

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) desfășoară lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților în 2.307 unități administrativ-teritoriale (UAT), pe o suprafață de peste 6,2 milioane de hectare. Lucrările, realizate atât la nivelul întregii localități (în 498 de UAT-uri), cât și pe sectoare cadastrale, sunt gratuite pentru cetățeni și se desfășoară în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF). Finanțarea este asigurată din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene nerambursabile, dar și din bugetele  primăriilor.

În anul 2023, ANCPI, instituție publică în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a finalizat cadastrarea integrală a 57 de comune.

Astfel, numărul total al UAT-urilor în care au fost finalizate lucrările de înregistrare sistematică a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a ajuns la 225. De asemenea, ANCPI a înscris în evidențele de cadastru și carte funciară imobilele din 24.933 de sectoare cadastrale. Suprafața totală a imobilelor înregistrate, gratuit pentru cetățeni, este de 5.283.039 de hectare.

Dintre cele 225 localități în care au fost finalizate lucrările de înregistrare sistematică a proprietăților, șase au beneficiat de cofinanțare (din veniturile proprii ale ANCPI și bugetul autorităților locale), iar 102 comune fost cadastrate din fonduri europene prin Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”.

Totodată, din cele 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor acordate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 7,44 de milioane de hectare (78%).

PNCCF are ca scop înregistrarea, gratuită pentru cetățeni, a tuturor imobilelor (terenuri și clădiri) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene și din bugetul primăriilor.

LEGEA nr.123 din 10 iulie 2020

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului

478/19.09.2018

Prin legea adoptată:

Am definit disconfortul olfactiv – efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului, care se percepe subiectiv pe diferite scale de mirosuri sau se cuantifică obiectiv conform standardelor naţionale, europene și internaționale în vigoare.

Am impus respectarea de către operatorii economici a măsurilor pentru prevenirea și controlul disconfortului olfactiv, astfel încât să nu afecteze sănătatea populației și mediul!

LEGEA nr.194 din 29 octombrie 2019

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 132/2010 privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice

102/06.03.2019

Prin legea adoptată:

Unităţile și instituțiile de învățământ sunt exceptate de la finanțarea colectării selective a deşeurilor generate în cadrul acestora.

Finanțarea se face din bugetul unității administrativ-teritoriale sau din bugetul operatorilor de salubritate, în funcție de prevederile contractului de delegare a gestiunii serviciului.

Existența în fiecare unitate și instituție de învățământ a recipientelor și containerelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor, dincolo de creșterea ratei de colectare selectivă a deșeurilor la sursă conduce la educarea, conștientizarea și promovarea în rândul elevilor a importanței protejării mediului și a respectului față de natură!

LEGEA nr.150 din 24 iulie 2019

pentru completarea art. 1 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003

164/25.03.2019

Prin legea adoptată:

Am definit reprezentantul legal – soţul/soţia, copiii, părinţii sau celelalte rude până la gradul al IV-lea ale pacientului, tutorele precum şi orice persoană cu vârsta de minim 18 ani împliniţi pe care pacientul o desemnează în acest scop prin declaraţie încheiată în formă autentică, care se înregistrează în Registrul naţional notarial de evidenţă a procurilor şi revocărilor acestora şi care va cuprinde drepturile prevăzute de lege ce pot fi exercitate de reprezentant.

Anterior, reprezentantul legal nu era definit, deși unele drepturi ale pacientului pot fi exercitate de reprezentantul legal.

LEGEA nr.65 din 21 mai 2020

pentru completarea alin. (3) al art. 135 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

202/27.03.2019

Prin legea adoptată:

Am introdus pentru prima dată în legislație prevederea că serviciile medicale de specialitate se acordă şi prin medici specialişti în cazul organizării de activităţi temporare tip caravană medicală în zone cu acoperire deficitară cu servicii medicale.

Aceste zone sunt în special în mediul rural.

Caravanele promovează medicina preventivă prin teste de screening, evaluează starea de sănătate a populației din zona respectivă și educă populația cu privire la sănătate.

Dar, înainte de a vedea în prezent aceste caravane prin sate și comune, a trebuit să existe prevederea legală pe care eu împreună cu colegii mei parlamentari am adoptat-o!

LEGEA nr.45 din 3 aprilie 2020

pentru modificarea si completarea Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului

119/11.03.2019

Prin legea adoptată:

Am instituit o măsură de prevenție în domeniul sănătății publice.

Astfel, organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi orice alte instituţii publice sau private cu atribuţii în domeniul sănătăţii şi în domeniul educaţiei sunt obligate să adopte toate măsurile necesare pentru derularea sistematică în unităţile şcolare, cel puţin o dată pe semestru, de programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv educaţie sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor!

LEGEA nr.45 din 1 martie 2023

pentru modificarea si completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si pentru modificarea Legii nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare

549/28.10.2019

Prin legea adoptată:

Am început lupta împotriva flagelului drogurilor.

Astfel, am înăsprit sancțiunea cu închisoarea.

De exemplu:

– Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

Anterior închisoarea era de la 2 la 7 ani.

– Dacă faptele au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Anterior închisoarea era de la 5 la 12 ani.

Măsura este menită să salveze vieți!

Dar lupta împotriva flagelului drogurilor trebuie să continue.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, dependenţa de droguri este considerată boală cronică ce necesită asistenţă medico-psiho-socială specializată.

De asemenea, Strategia naţională în domeniul drogurilor 2022-2026 prevede că trebuie să accentuăm în continuare prevenirea consumului de droguri şi asistenţa consumatorilor de droguri.
Așadar, în continuare este nevoie de politici pentru a stopa flagelul dar și pentru a-i ajuta pe cei deja flagelați!

LEGEA nr.210 din 12 iulie 2022

pentru modificarea art. 1 alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri si pentru stabilirea unor măsuri necesare aplicării Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice

207/27.03.2019

Prin legea adoptată:

Am extins sfera de acoperire a Decretului-lege nr. 118/1990 și la persoanele care au fost constituite în prizonieri de către partea sovietică după data de 23 august 1944 ori, fiind constituite ca atare, înainte de această dată, au fost reţinute în captivitate după încheierea armistiţiului, indiferent de locul reţinerii.

Este o măsură reparatorie pentru puținii oameni care au rămas în viață, după o viață dedicată apărării patriei!

LEGEA nr.41 din 3 aprilie 2020

pentru modificarea Legii nr. 114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc „Prodromu”, de la Muntele Athos, Grecia

493/28.10.2019

Prin legea adoptată:

Anual se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, 960.000 euro pentru Schitul românesc „Prodromu” de la Muntele Athos, Grecia.

Schitul Prodromu, adică al Înaintemergătorului, este cel mai cunoscut loc de nevoinţă al monahilor români din Sfântul Munte Athos.

Aşezământul se află la capătul răsăritean al peninsulei Athos, în zona pustnicească numită Vigla, între Marea Egee, la răsărit, şi vârful Athonului, la apus.

LEGEA nr.48 din 11 martie 2019

pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011

169/03.04.2018

Prin legea adoptată:

Am introdus atribuții noi Ministerului Educaţiei:

– în termen de 3 luni de la sfârşitul anului şcolar dă publicităţii şi prezintă anual Parlamentului raportul privind starea învăţământului preuniversitar în România. Concomitent, sunt prezentate direcţiile şi priorităţile de dezvoltare a învăţământului preuniversitar

–în termen de 3 luni de la sfârşitul anului universitar publică anual un raport privind starea învăţământului superior. Concomitent, sunt prezentate direcţiile şi priorităţile de dezvoltare a învăţământului superior.

Deși Legea educației naționale a fost schimbată, aceste atribuții au fost valorificate și preluate de noile legi –  Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și Legea învățământului superior nr. 199/2023!

Trebuie să știm ce se întâmplă cu sistemul de învățământ!

LEGEA nr.184 din 20 august 2020

pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011

660/16.12.2019

Prin legea adoptată:

Am interzis accesul la funcții din învățământ al persoanelor condamnate penal definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.

Deși Legea educației naționale a fost schimbată, această interdicție a fost valorificată și preluată de noile legi –  Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și Legea învățământului superior nr. 199/2023!

Profesorii trebuie să fie modele pentru elevi!

LEGEA nr.133 din 15 iulie 2020

pentru completarea art. 83 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

671/23.12.2019

Prin legea adoptată:

Am instituit dreptul antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor din unităţile şcolare de stat şi particulare de a beneficia de asistenţă medicală, psihologică şi logopedică gratuită, în cabinete medicale, psihologice şi logopedice şcolare ori în unităţi medicale de stat.

Deși Legea educației naționale a fost schimbată, acest drept a fost valorificat și preluat de noua lege –  Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023!

LEGEA nr.145 din 22 iulie 2020

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

204/27.03.2019

Prin legea adoptată:

Am rezolvat la nivel legislativ o serie de probleme ale persoanelor cu dizabilități:

Autoritățile administrației publice locale, precum și societățile comerciale ce dețin licență de traseu au obligația să ia următoarele măsuri specifice în vederea asigurării transportului în comun al persoanelor cu handicap:

  • să achiziționeze mijloace de transport în comun adaptate nevoilor persoanelor cu handicap, dotate inclusiv cu sisteme de avertizare audio și video;
  • să adapteze mijloacele de transport în comun aflate în circulație, în limitele tehnice posibile, conform reglementărilor în vigoare, pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu handicap, inclusiv în ceea ce privește dotarea acestora cu sisteme de avertizare audio și video;
  • să realizeze, în colaborare ori în parteneriat cu persoanele juridice, publice sau private, programe de transport al persoanelor cu handicap.

Obligația este sub sancțiunea amenzii de la 10.000 lei la 25.000 lei.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancțiunilor se fac de către inspectorii sociali.

Nouă ne pasă!

LEGEA nr.193 din 21 august 2020

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

50/17.02.2020

Prin legea adoptată, am rezolvat la nivel legislativ o serie de probleme ale persoanelor cu dizabilități:

Pentru persoanele cu handicap, acestea pot opta pentru acordarea gratuităţii la transportul interurban sau pentru decontarea carburantului necesar deplasării cu autoturismul aflat în proprietatea acestora, familiei, asistentului personal, însoțitorului sau furnizorului de servicii sociale, fără a depăşi suma de 1500 lei, anual, pentru persoanele cu handicap grav, respectiv 750 lei, anual, pentru persoanele cu handicap accentuat.

Anterior, decontarea carburantului era posibilă doar pentru autoturismul adaptat handicapului şi aflat în proprietatea persoanei cu dizabilități, ceea ce crea o serie de nedreptăți, deoarece:

  • există persoane cu mobilitate redusă pentru care nu există soluții de adaptare a autoturismului – ex. distrofia musculară;
  • există persoane care nu se pot deplasa decât în poziție orizontală;
  • există persoane cu deficiențe psihice care au dificultăți în a gestiona situațiile tipice transportului public: aglomerație, gălăgie, etc.

Prin această măsură am facilitat deplasarea persoanelor cu dizabilități, fără discriminare!

Pentru persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap, deși au obligația de a angaja cota de 4% în cazul în care au peste 50 de angajați,  acestea pot opta pentru una din următoarele obligaţii:

  • să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
  • să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferenţa, să achiziţioneze, pe bază de parteneriat, produse sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate.

Anterior, nu era posibilă achiziția de la unitățile protejate.

Unitățile protejate sunt foarte importante mai ales pentru persoanele cu dizabilități greu ocupabile.

Prin această măsură am creat condițiile pentru a crește numărul de unități protejate și implicit numărul de persoane cu dizabilități angajate de acestea!

Nouă ne pasă!

LEGEA nr.106 din 3 iulie 2020

privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice

62/17.02.2020

Prin legea adoptată am definit:

– violența domestică – orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima;

violența cibernetică – hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea non-consensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private și orice altă formă de utilizare abuzivă a Tehnologiei Informației și a Comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima.

Este necesară definirea cu exactitate a violenței cibernetice pentru a-i putea aplica regimul sancționator corect (infracțiune sau contravenție).

Sunt nenumărate relatările presei despre exemple de violență cibernetică, care până la momentul adoptării legii, erau dificil de sancționat.

Violența în familie, șantajul, hărțuirea, violarea vieții private trebuie înlăturate inclusiv în mediul online!

LEGEA nr.231 din 5 noiembrie 2020

pentru completarea Legii asistentei sociale nr. 292/2011

175/29.04.2020

Prin legea adoptată:

Am introdus un pachet minimal de servicii.

Astfel, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale (comună, oraș, municipiu) o echipă mixtă, multidisciplinară (un asistent social/lucrător social, un asistent medical comunitar, un consilier şcolar, un mediator şcolar, un mediator sanitar) lucrează pe teren pentru a identifica tipul şi natura vulnerabilităţilor copiilor din comunitate, situaţia familiilor acestora, planul individualizat de servicii şi modalitatea de acordare a acestor servicii.

Marginalizarea sau excluziunea socială trebuie abolite!

LEGEA nr.85 din 25 aprilie 2019

pentru abrogarea alin. (5) şi (6) ale art. 66 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor

555/17.10.2018

Prin legea adoptată:

Am soluționat o problemă privind gestionarea informațiilor clasificate la nivelul Autorității Naționale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia, pentru o funcționare eficace!

Cu atât mai mult cu cât, misiunea ANSVSA se realizează prin protejarea sănătăţii de-a lungul întregului lanţ alimentar – adică în fiecare etapă a procesului de producţie, de la fermă la consumator.

LEGEA nr.236 din 11 decembrie 2019

pentru modificarea şi completarea art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea unor acte normative

148/20.03.2019

Prin legea adoptată:

Am întărit supravegherea epidemiologică realizată de ANSVSA.

Astfel, pentru efectuarea în exploataţiile nonprofesionale a unor activităţi sanitar-veterinare cuprinse în programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a altor acţiuni prevăzute în alte programe naţionale, pe care ANSVSA trebuie să le pună în aplicare, direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, încheie contracte de concesiune pe o durată de 5 ani cu medicii veterinari, sau pot angaja personal sanitar-veterinar propriu, în situaţiile în care nu se pot încheia contracte cu medicii veterinari.

Anterior, nu era reglementată obligația, ci dreptul direcţiilor de a încheia contracte, ceea ce conducea la o supraveghere epidemiologică deficitară.

Măsura vine în sprijinul proprietarilor animalelor!

De exemplu, dacă anterior certificatele sanitare veterinare pentru animalele destinate sacrificării  erau eliberate de medicii veterinari contracost, plata fiind suportată de proprietarii animalelor, în prezent, după legea adoptată, este suportată de stat.

LEGEA nr.191 din 8 iulie 2021

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante

179/29.04.2020

Prin legea adoptată, am întărit controlul seminţelor soiurilor nemodificate genetic.

Avem nevoie de hrană sănătoasă!

LEGEA nr.239 din 6 noiembrie 2020

pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

198/27.03.2019

Prin legea adoptată:

Am introdus scutiri fiscale, elevii/studenții fiind încurajați să participe în învăţământul dual preuniversitar/universitar.

Astfel, am extins veniturile care nu sunt impozabile – bursele, premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport, echipamente de lucru/protecţie şi altele asemenea – la  elevii/studenţii pe parcursul învăţământului dual preuniversitar/universitar.

Avem nevoie de profesionalizarea resursei umane în acord cu cerințele pieței muncii!

LEGEA nr.262 din 20 noiembrie 2020

pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

218/29.04.2020

Prin legea adoptată:

Am introdus stimulente fiscale, operatorii economici fiind încurajați să inițieze parteneriate cu statul pentru dezvoltarea învățământului dual.

De exemplu, profitul investit în susţinerea învăţământului dual prin asigurarea pregătirii practice şi formării de calitate a elevilor este scutit de impozit.

Avem nevoie de profesionalizarea resursei umane în acord cu cerințele pieței muncii!

LEGEA nr.161 din 3 august 2020

pentru modificarea art. 6 alin. (4) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate

312/27.05.2020

Prin legea adoptată:

Am ajutat românii din diaspora să folosească pașaportul în fața sectorului privat din străinătate (angajatorilor, a băncilor și a altor entități).

Anterior, pașapoartele nu făceau dovada identităţii decât în fața sectorului public din străinătate (autorităților publice).

Românii de pretutindeni trebuie ajutați!

LEGEA nr.279 din 4 octombrie 2022

pentru modificarea art. 281 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

552/07.12.2017

Prin legea adoptată:

Am prevăzut expres obligația asistării de către avocat a persoanei vătămate.

Astfel, în prezent, Codul de procedură penală prevede că determină întotdeauna aplicarea nulităţii încălcarea dispoziţiilor privind asistarea de către avocat a suspectului şi a persoanei vătămate, respectiv a inculpatului şi a celorlalte părţi, atunci când asistenţa este obligatorie.

Legea adoptată protejează mai ales persoanele vătămate minore, care de cele mai multe ori, nefiind asistate, nu formulau pretenții civile în procesul penal!

Alătură-te echipei

Alianței Dreapta Unită în Bistrița-Năsăud